Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2018

Simţuri. Locuri.Vatra satului

Imagine
Vi săm. De la cele mai fragede vârste şi până când într-o formă sau alta părăsim acest tărâm teluric, visăm. Tot ce se schimbă în această perioadă este visul, deşi nici asta nu reprezintă permanent o regulă. Visăm spre viitor când vrem să îl croim mai bun şi la trecut atunci când ca vrem noi să fim mai buni. Suntem o mâna de copii, ba nu, de fapt suntem mult mai mulţi de atât, atât de mulţi încât ar dura prea mult să ne numeri pe toţi, dar părem o mână pentru că am crescut de când ne ştim împreună pe uliţile satului şi practic ne confundăm unii cu ceilalţi, suntem ca unul. Toţi am crescut visând să ajungem mari, să ajungem ingineri, doctori, avocaţi, jurnalişti, proprii şefi, sau orice altceva ce era atunci la moda. Majoritatea ne-am atins visul, alţii l-au depăşit chiar. A trecut aproape un an de la ultima vizită, dar ar putea trece chiar şi zece şi tot sunt sigur că nimic nu s-ar schimba, ştiţi vorba aia veşnicia s-a născut la ţară, iar conform lui Marin Preda tot acolo